Iar nașterea lui Isus Hristos a fost așa:
Maria, mama Lui, era logodită cu Iosif; și, înainte ca să locuiască ei împreună, ea s-a aflat însărcinată de la Duhul Sfânt.
(Biblia, Matei capitolul 1, versetul 18)
Isus Hristos S-a născut din fecioara Maria care a fost însărcinată de la Duhul Sfânt. Așadar, trupul de om, umanitatea lui Isus, vine de la mama Sa, Maria. Dar El este Dumnezeu Cuvântul pus în pântecele Mariei prin puterea Duhului Sfânt.
La început era Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu. El era la început cu Dumnezeu. Toate lucrurile au fost făcute prin El; și nimic din ce a fost făcut n-a fost făcut fără El.
Și Cuvântul S-a făcut trup și a locuit printre noi, plin de har și de adevăr.
(Biblia, Ioan capitolul 1, versetele 1-3 și 14)
Așa cum am văzut de la început evanghelistul Matei își începe Evanghelia vorbindu-ne despre genealogia tatălui adoptiv al lui Isus. Deci, Iosif este aici în prim plan, capul familiei în care S-a născut Isus. El este foarte important în istoria nașterii lui Isus așa cum vom vedea mai departe.
Pe de altă parte, evanghelistul Luca ne dă mai multe detalii despre Maria, mama lui Isus, despre felul în care ea a ajuns să fie însărcinată de la Duhul Sfânt cu misiunea de a-L aduce în lume pe Isus.
În luna a șasea, îngerul Gavril a fost trimis de Dumnezeu într-o cetate din Galileea, numită Nazaret, la o fecioară logodită cu un bărbat, numit Iosif, din casa lui David. Numele fecioarei era Maria. Îngerul a intrat la ea și a zis: „Plecăciune ție, căreia ți s-a făcut mare har; Domnul este cu tine, binecuvântată ești tu între femei!”
(Biblia, Luca în capitolul 1, versetele 26- 28)
Evanghelistul Luca ne spune că Maria era fecioară și că a fost anunțată de îngerul Gavril despre planul lui Dumnezeu cu privire la misiunea ei de a-L aduce pe lume pe Isus. Slujba ei, deși una grea, a fost un har, o favoare pe care Dumnezeu i-a făcut-o.
Maria a zis: „Iată, roaba Domnului; facă-mi-se după cuvintele tale!” Și îngerul a plecat de la ea.
(Biblia, Luca în capitolul 1, versetul 38)
Maria a acceptat de bună voie să Îi slujească lui Dumnezeu și să împlinească această misiune care o avea pentru ea. Această lucrare nu s-a făcut împotriva voinței Mariei ci cu acordul ei deplin. Vedem din declarația Mariei pe care evanghelistul Luca o consemnează în evanghelia sa bucuria ei de a participa în planurile lui Dumnezeu.
Maria a zis: „Sufletul meu mărește pe Domnul și mi se bucură duhul în Dumnezeu, Mântuitorul meu, pentru că a privit spre starea smerită a roabei Sale. Căci iată că, de acum încolo, toate neamurile îmi vor zice fericită, pentru că Cel Atotputernic a făcut lucruri mari pentru mine. Numele Lui este sfânt, și îndurarea Lui se întinde din neam în neam peste cei ce se tem de El.” […]
(Biblia, Luca în capitolul 1, versetele 46-49)