Cunoscut pe deplin

Psalmul 33

Într-o lume în care națiuni puternice pun la cale planuri malefice care se opun Domnului, oamenilor Săi și planurilor Sale, este foarte ușor să ne lăsăm distrași de la măreția lui Dumnezeu și să ne alăturăm părții întunecate a uimirii. Ca să nu mai vorbim de faptul că, odată cu globalizarea comunicării instantanee și a fluxului neîntrerupt de știri, nu mai este posibil să rămânem în ignoranță și fericire naivă. Cu doar câteva clicuri, am putea fi teleportați în pragul următoarei crize imaginare de proporții cataclismice și lăsați acolo să privim în abisul ei.

Aceasta este latura întunecată a uimirii. Este acel tip de fascinație morbidă pentru ceea ce este rău, întunecat și urât în lume.

Sfaturile și planurile malefice par să fie încă la distanță, atât în spațiu, cât și în timp, și, prin urmare, pot fi analizate în siguranță. Așadar, avem de-a face cu un sentiment de uimire, nu de frică, întrucât nu ne aflăm încă în mijlocul crizei, în care ne-am grăbi să luăm măsuri, și întrucât efectul „eului mic” este prezent. În uimirea întunecată, anxietățile personale devin nesemnificative, fiind înlocuite de anxietatea colectivă, mai amplă, a mulțimii.

Dar dacă oamenii lui Dumnezeu ar crede ceea ce le spune DOMNUL (versetele 10-12), și anume că El a zdrobit deja acele planuri răutăcioase, ar trebui să se simtă în siguranță, ba chiar fericiți.

Ei pot chiar să continue în admirația lor față de Dumnezeu și să se bucure știind că DOMNUL stăpânește și cunoaște totul, fiecare sfat rău, fiecare plan răutăcios. Mai mult, El nu este îngrijorat, ci știe exact ce trebuie să facă și va îndeplini totul perfect, la momentul potrivit.

Domnul privește din Ceruri, Se uită la toți fiii oamenilor.

Din lăcașul locuinței Sale, El privește spre toți locuitorii pământului.

El, Care a creat inima tuturor, Care observă toate faptele acestora.

Biblia, Psalmul 33: 13-15

Duhul Sfânt ne învață că Domnul este înălțat în realitatea spirituală (în ceruri). El se află deasupra tuturor ființelor spirituale și deasupra locuitorilor pământului. În cele din urmă, El este Cel care decide tot ce se întâmplă în lume.

Deși El este înălțat în ceruri, superior tuturor creaturilor Sale și stăpânind asupra lor, El este interesat de oameni și le acordă atenție. DOMNUL este cu adevărat preocupat de omenire, iar pentru a sublinia acest lucru se folosesc numeroase expresii: „privește din Ceruri”, „se uită”, „privește” (sau „percepe”) și „observă” (sau „discerne”).

Regele David ne oferă o perspectivă mai aprofundată asupra cunoașterii pe care o are Domnul despre oameni.

Doamne, Tu mă cercetezi și mă cunoști! Tu știi când stau jos și când mă ridic

și, de departe, îmi cunoști gândurile.

Tu știi când umblu și când mă culc, și toate căile mele îți sunt cunoscute.

Căci nici nu-mi ajunge cuvântul pe limbă și iată că Tu, Doamne, îl și cunoști pe de-a-ntregul.

Tu mă învălui pe dinapoi și pe dinainte și-Ți pui mâna peste mine.

O asemenea cunoștință este prea minunată pentru mine: este atât de înaltă, încât nu o pot pricepe.

Biblia, Psalmul 139:1-6

Cunoașterea pe care o are Domnul despre toți oamenii poate fi atât intimidantă, cât și liniștitoare.

Nimic din ceea ce facem, spunem, gândim sau simțim nu-I este ascuns; pentru El, suntem o carte deschisă. Așadar, poate fi intimidant știind că nu tot ceea ce facem și păstrăm în mintea și în inima noastră este pur, plăcut Lui.

Lumina Sa pătrunde în fiecare colțișor întunecat al ființei noastre. Dar nu este o lumină care condamnă; este o lumină salvatoare. Este lumina iubirii divine.

Doar cei care nu primesc darul neprihănirii de la Dumnezeu se simt condamnați de aceasta și, prin urmare, o urăsc.

Însă cei neprihăniți, cei care au primit darul neprihănirii de la Isus Hristos și pe Duhul Sfânt care îi călăuzește într-o viață de curăție, se simt în pace în lumina lui Dumnezeu. Ei știu că sunt iubiți indiferent de ceea ce găsește El în ei.

Desigur, atunci când greșesc, nu se simt bine în pielea lor, dar vin la lumină pentru a primi iertare și curățire.

Dacă însă umblăm în lumină, după cum El este în lumină, avem părtășie unii cu alții, iar sângele lui Isus, Fiul Său, ne curățește de orice păcat.

Dacă zicem că nu avem păcat, ne înșelăm singuri și adevărul nu este în noi. Dacă ne mărturisim păcatele, El este credincios și drept să ne ierte păcatele și să ne curățească de orice nelegiuire.

Biblia, I Ioan 1:7-9